Expuneți pelicula la lumină și o imagine latentă se formează pe emulsie. Este invizibilă. Developarea o face vizibilă. Pelicula este tratată cu un revelator chimic care reduce cristalele de halogenură de argint expuse la argint metalic. Imaginea apare, inițial palidă, apoi se întunecă pe măsură ce procesul continuă. Baia de oprire oprește developarea. Fixatorul îndepărtează halogenurile de argint neexpuse rămase, făcând imaginea permanentă. Apoi, pelicula este spălată și uscată.

Developarea este o metodă sensibilă la timp și temperatură. Revelatorul trebuie să aibă concentrația și temperatura potrivite, iar filmul trebuie agitat conform unui program. Procesarea prin împingere prelungește timpul de developare pentru a crește ISO-ul efectiv, cu prețul unei granulații și contrastului sporite. Procesarea prin tragere îl scurtează. Diferiți revelatori produc rezultate diferite. Unii au granulație fină și contrast scăzut. Alții sunt clari și contrastanți. Alegerea revelatorului face parte din setul de instrumente al fotografului, la fel ca alegerea filmului. Fotografia digitală nu are echivalent cu developarea, deși procesarea RAW este uneori numită developare digitală. Analogia este imperfectă. În film, imaginea latentă este făcută vizibilă. În format digital, datele sunt deja acolo, așteptând să fie interpretate.

Etapele developării filmului

• Dezvoltator. Face imaginea latentă vizibilă.
• Oprește baia. Oprește dezvoltarea.
• Fixer. Îndepărtează halogenurile de argint neexpuse.
• Spălare. Îndepărtează substanțele chimice reziduale.
• Uscare. Pregătește filmul pentru imprimare sau scanare.

Developarea este chimie, dar este și meșteșug. Variații mici produc rezultate diferite, iar fotografii experimentați învață să citească aceste variații.