Bacteriile poartă adesea ADN suplimentar dincolo de cromozomul lor. O plasmidă este o moleculă mică de ADN, de obicei circulară, care se replică independent. Plasmidele adăpostesc frecvent gene pentru rezistența la antibiotice, funcții metabolice sau virulență.

În laborator, plasmidele sunt proiectate ca vectori pentru a clona și exprima gene. Acestea conțin o origine de replicare, markeri selectabili și situsuri multiple de clonare. Cercetătorii introduc plasmide recombinante în celulele gazdă prin transformare. Gazda produce apoi mai multe copii ale plasmidei și ale oricărei gene inserate.

Plasmidele naturale se deplasează între bacterii prin conjugare, răspândind trăsături în populații. Plasmidele artificiale rămân instrumente indispensabile pentru clonarea genelor, producerea de proteine ​​și construirea vectorilor pentru terapia genică. Dimensiunile lor mici și ușurința manipulării le fac fundamentale pentru biologia moleculară.

• Moleculă mică de ADN circulară
• Se replică independent de cromozom
• Utilizați ca vectori de clonare și expresie
• Adesea poartă gene de rezistență la antibiotice