Un sprinter acoperă terenul în pași mai puțini și mai puternici decât restul plutonului și ajunge primul la linia de sosire. Această capacitate este viteza. În sport, aceasta înseamnă de obicei abilitatea de a mișca corpul sau un instrument rapid prin spațiu.

Viteza liniară domină sprinturile și evadarile pe pistă. Viteza multidirecțională contează în sporturile de teren și de câmp. Accelerația, viteza maximă și rezistența la viteză sunt calități distincte care necesită accente diferite pe antrenament. Tehnica, forța și eficiența neuromusculară contribuie toate.

Îmbunătățirea vitezei este un proiect pe termen lung de rafinare a mecanicii și de creștere a limitelor de producere a forței. Micile progrese la nivel de elită sunt obținute cu greu. În multe sporturi, cel mai rapid atlet nu câștigă întotdeauna, însă lipsa vitezei pune o constrângere permanentă asupra opțiunilor tactice.

Viteza creează probleme pentru adversari pe care nicio poziționare nu le poate rezolva complet.