Amenințarea stereotipului este îngrijorarea autoconfirmată că cineva va fi evaluat pe baza unui stereotip negativ despre grupul său. Anxietatea și povara cognitivă care însoțesc această îngrijorare pot afecta performanța.

Claude Steele și colegii săi au demonstrat că elevii afro-americani au avut rezultate mai slabe la un test verbal dificil atunci când acesta a fost descris ca fiind un diagnostic al abilității, comparativ cu cazul în care același test a fost descris ca nediagnostic. Efecte similare au fost demonstrate în cazul femeilor la matematică, al adulților în vârstă la testele de memorie și al altor grupuri vizate de stereotipuri negative. Amenințarea nu trebuie neapărat să fie explicită; indiciile subtile care fac stereotipul proeminent sunt adesea suficiente.

Mecanismele includ anxietate crescută, capacitate redusă a memoriei de lucru și efort excesiv sau insuficient. Intervențiile care reformula sarcina, pun accentul pe creștere sau oferă modele de urmat pot reduce efectul. Amenințarea stereotipului ajută la explicarea diferențelor de performanță ale grupului care se diminuează sau dispar atunci când presiunea evaluativă legată de stereotip este eliminată.

Frica de a confirma un stereotip negativ poate produce ea însăși performanța subevaluată pe care o prezice stereotipul.