Coping-ul centrat pe problemă este încercarea de a atenua stresul prin abordarea directă a factorului stresor. Persoana încearcă să schimbe situația care cauzează suferința, în loc să gestioneze doar reacția emoțională la aceasta.

Strategiile includ definirea problemei, generarea de soluții, evaluarea alternativelor și luarea de măsuri concrete. Un student care se confruntă cu un examen iminent își poate crea un program de studiu, poate solicita meditații sau poate renunța la o activitate conflictuală. Un angajat care se confruntă cu un volum de muncă nerezonabil poate renegocia termenele limită sau poate solicita resurse suplimentare. Atunci când factorul stresor este controlabil, gestionarea axată pe problemă este, în general, mai eficientă decât abordările concentrate pur pe emoții.

Nu orice factor de stres poate fi schimbat. În aceste cazuri, eforturile continue concentrate pe problemă pot crește frustrarea, iar strategiile concentrate pe emoții devin mai adaptive. Adaptarea flexibilă - adaptarea abordării la controlabilitatea situației - prezice o adaptare mai bună decât dependența rigidă de un singur stil.

Când sursa stresului poate fi modificată, confruntarea directă cu acesta este adesea cea mai eficientă cale spre ameliorare.