Ansamblul atitudinilor individuale cu privire la problemele politice constituie opinia publică. Aceasta este măsurată prin sondaje, dedusă din alegeri și proteste și modelată continuu de mass-media, evenimente și indicii ale elitei.

Guvernele democratice pretind că răspund opiniei publice, însă relația este complexă. Opinia poate fi neinformată, instabilă sau contradictorie intern. Politicienii o urmează și o conduc. Grupurile de interese și organizațiile media concurează pentru a defini ceea ce gândește „publicul”. Metodologia sondajelor - eșantionarea, formularea întrebărilor, momentul - afectează fiabilitatea rezultatelor raportate.

Unele probleme prezintă majorități stabile de-a lungul deceniilor; altele oscilează în funcție de condițiile economice sau de evenimente dramatice. Opinia publică constrânge opțiunile politice extreme chiar și atunci când nu dictează alegeri precise. Înțelegerea formării și măsurării acesteia este esențială pentru oricine dorește să explice sau să influențeze rezultatele politice.

Un sondaj bine conceput poate dezvălui preferințe pe care rezultatele alegerilor în sine le lasă ambigue.