Un stimulent este un stimul extern care atrage un comportament către un scop. Spre deosebire de o forță, care împinge din interior, un stimulent atrage din exterior.

Mâncarea este mai atractivă atunci când cineva este flămând, însă vederea sau mirosul unui aliment preferat poate motiva consumul chiar și în absența unor privațiuni puternice. Banii, laudele, notele și recunoașterea socială funcționează ca stimulente într-o gamă largă de activități umane. Valoarea stimulentelor nu este fixă; depinde de starea actuală a individului, de experiența trecută și de așteptările cu privire la rezultat.

Teoria stimulentelor completează teoria reducerii impulsului explicând de ce organismele caută stimulare și de ce aceeași stare de nevoie poate duce la comportamente diferite în funcție de recompensele disponibile. În teoria învățării, stimulentele sunt factorii de întărire care întăresc comportamentele care le produc. În motivația de zi cu zi, anticiparea unui stimulent poate susține efortul pe perioade lungi de timp.

Când un comportament este stimulat de promisiunea unei recompense, acționează un stimulent.