Un portofoliu este o colecție de investiții deținute de o persoană sau o instituție. Poate include acțiuni, obligațiuni, proprietăți imobiliare, numerar și active alternative. Mixul depinde de obiective, toleranța la risc și orizontul de timp. Un investitor tânăr care economisește pentru pensie ar putea deține în principal acțiuni. Un pensionar ar putea deține mai multe obligațiuni și numerar. Portofoliul este suma acestor alegeri.

Diversificarea este esențială pentru construirea portofoliului. Deținerea mai multor active reduce riscul ca oricare dintre ele să distrugă întregul portofoliu. Alocarea activelor, adică împărțirea între acțiuni, obligațiuni și alte categorii, explică cea mai mare parte a randamentelor unui portofoliu în timp. Alegerea individuală a titlurilor de valoare contează mai puțin decât alocarea corectă. Reechilibrarea menține mixul de valori în linie pe măsură ce piețele se mișcă. Forțează câștigătorii la vânzare și pierderile la cumpărare, ceea ce este dificil din punct de vedere emoțional, dar solid din punct de vedere matematic.

Portofoliile ar trebui să își corespundă scopului. Un portofoliu pentru pensii are la dispoziție decenii pentru a se recupera după recesiuni. Un portofoliu care finanțează achiziționarea unei case anul viitor nu își poate permite să scadă. Capacitatea de risc, nu doar toleranța la risc, modelează designul. Și costurile contează. Comisioanele mari afectează randamentele de-a lungul deceniilor. Impozitele contează. Amplasarea activelor, adică ce conturi dețin ce investiții, poate îmbunătăți randamentele după impozitare. Un portofoliu nu este un lucru static. El evoluează pe măsură ce viața se schimbă. Revizuirea anuală a acestuia este un obicei rezonabil.

Concepte cheie

• Alocarea activelor
• Diversificare
• Reechilibrare
• Toleranță la risc
• Orizont de timp