Nimic nu este gratuit. Fiecare bun sau serviciu produs necesită resurse care ar fi putut fi folosite în altă parte. Costul este valoarea acelor alternative sacrificate, măsurată în bani, timp sau oportunități ratate. O brutărie care cheltuiește făină pe pâine nu poate folosi acea făină pentru produse de patiserie. Produsele de patiserie fac parte din costul pâinii.

Contabilii și economiștii calculează costurile în mod diferit. Contabilii urmăresc plățile explicite: salarii, chirie, materiale, utilități. Economiștii includ și costurile implicite, cum ar fi salariul pe care un proprietar l-ar fi putut câștiga în altă parte sau dobânda care ar fi putut fi câștigată din economiile investite. Această perspectivă mai largă este importantă pentru luarea deciziilor. Un magazin care prezintă un profit contabil poate distruge în continuare valoare dacă proprietarul ar putea câștiga mai mult făcând altceva.

Costurile se comportă diferit la scări diferite. Costurile fixe, cum ar fi chiria fabricii, nu se modifică odată cu producția. Costurile variabile, cum ar fi materiile prime, cresc pe măsură ce producția crește. Costul marginal, costul de a produce încă o unitate, este esențial pentru deciziile de stabilire a prețurilor. Întreprinderile care ignoră costul marginal pierd adesea bani la fiecare vânzare suplimentară fără să-și dea seama.

Categorii de costuri

• Cheltuieli fixe: chirie, asigurare, personal salariat
• Costuri variabile: materiale, manoperă orară, transport
• Costul oportunității: următoarea cea mai bună alternativă la care se renunță
• Cost marginal: cheltuiala pentru încă o unitate
• Costuri irecuperabile: bani deja cheltuiți și irecuperabili