Edward Jenner a inoculat un băiat cu variolă bovină în 1796 și a demonstrat că aceasta îl protejează de variolă. Cuvântul vaccin provine din latinescul vacca, care înseamnă vacă. Vaccinurile sunt preparate biologice care oferă imunitate împotriva unei boli. Acestea antrenează sistemul imunitar să recunoască și să combată un agent patogen fără a provoca boala. Sunt una dintre cele mai mari realizări ale sănătății publice din istorie.

Vaccinurile sunt de mai multe tipuri. Vaccinurile vii atenuate utilizează o formă slăbită a agentului patogen. Vaccinurile inactivate utilizează un agent patogen inactiv. Vaccinurile cu subunități utilizează o parte a agentului patogen, cum ar fi o proteină. Vaccinurile cu anatoxină utilizează o toxină inactivată. Vaccinurile cu ARNm utilizează instrucțiuni genetice pentru a produce o proteină patogenă. Fiecare tip are avantaje și limitări.

Vaccinurile funcționează prin stimularea unui răspuns imun. Sistemul imunitar produce anticorpi și celule de memorie. Dacă agentul patogen real apare mai târziu, celulele de memorie răspund rapid și previn boala. Imunitatea de turmă apare atunci când sunt vaccinate suficiente persoane încât agentul patogen să nu se poată răspândi ușor, protejându-i pe cei care nu pot fi vaccinați.

Vaccinurile sunt testate riguros pentru siguranță și eficacitate. Acestea sunt reglementate de agenții precum FDA și Agenția Europeană pentru Medicamente. Efectele secundare sunt de obicei ușoare și temporare. Efectele secundare grave sunt rare. Beneficiile depășesc cu mult riscurile. Vaccinurile au eradicat variola, aproape au eradicat poliomielita și au redus dramatic decesele cauzate de rujeolă, tetanos și hepatită.