Gunoiul verde este o cultură cultivată pentru sol, nu pentru masă. Fermierii îl seamănă, îl lasă să crească, apoi îl ară la loc cât este încă verde. Trifoiul, măzărichea, secara, hrișca și muștarul sunt alegeri comune.

Ideea este veche. Scriitorii romani Cato și Columella recomandau aratul lupinului și al fasolei pentru a îmbogăți terenurile sărace. Leguminoasele au o dublă funcție: rădăcinile lor găzduiesc bacterii care absorb azotul din aer și îl transformă într-o formă pe care plantele o pot folosi. Plantele non-leguminoase adaugă materie organică, sufocă buruienile și absorb nutrienții rămași înainte ca aceștia să se scurgă.

De ce îl folosesc fermierii

• Adaugă azot fără îngrășământ sintetic
• Îmbunătățește structura solului și infiltrarea apei
• Suprimă buruienile și unii dăunători
• Hrănește albinele și insectele benefice în timpul înfloririi

Momentul este esențial. Dacă se ară prea târziu, semințele se formează, devenind ea însăși o buruiană. Dacă se ară prea devreme, se pierde biomasa. Dacă se ară bine, gunoiul verde este una dintre cele mai ieftine modalități de a îmbunătăți sănătatea solului.