Orice eveniment, obiect sau situație care provoacă un răspuns din partea unui organism este considerat stimul. În cercetarea psihologică, termenul este definit funcțional prin efectul său asupra comportamentului sau experienței.

Stimulii pot fi externi sau interni, simpli sau complecși, neutri sau deja semnificativi. În condiționare, stimulii dobândesc noi puteri prin asociere. În percepție, stimulii furnizează energia pe care sistemele senzoriale o transmit. Stimulii discriminatori semnalează când este probabil ca un anumit comportament să fie întărit.

Controlul stimulilor este o strategie experimentală de bază: prezentarea, reținerea sau variația acestora și observarea consecințelor asupra comportamentului și fiziologiei. În viața de zi cu zi, mediul înconjurător furnizează în mod continuu stimuli care modelează atenția, emoția și acțiunea. Înțelegerea stimulilor care controlează un comportament este adesea cheia schimbării acestuia.

• Eveniment sau obiect care provoacă un răspuns
• Definit prin efectul său funcțional
• Central pentru condiționare și percepție
• Poate fi manipulat pentru a studia și schimba comportamentul