Oamenii apreciază un produs mai mult după ce văd un preț ridicat, chiar și atunci când calitatea este identică. Prejudecățile cognitive sunt abateri sistematice de la normele logice sau statistice care se repetă în rândul indivizilor și situațiilor.

Prejudecata de confirmare ne determină să favorizăm informațiile care susțin convingerile existente. Prejudecata de disponibilitate face ca evenimentele recente sau vii să pară mai probabile. Ancorarea atrage judecățile către un număr de pornire arbitrar. Aceste tipare apar deoarece mintea se bazează pe scurtături care de obicei funcționează suficient de bine sub presiunea timpului sau cu informații limitate.

Prejudecățile nu sunt erori aleatorii; ele sunt previzibile. Cercetătorii cataloghează zeci de astfel de erori și proiectează arhitecturi de alegere care fie le exploatează, fie le contracarează. Conștientizarea singură elimină rareori prejudecățile, însă procedurile decizionale structurate, perspectivele diverse și instruirea statistică le pot reduce impactul. Prejudecățile cognitive ne amintesc că idealurile raționale și judecata umană reală sunt adesea divergente.

O prejudecată care odinioară ajuta la supraviețuire poate acum distorsiona deciziile financiare, medicale și sociale.