În legislativele bicamerale, camera superioară este adesea numită Senat. Membrii săi pot reprezenta unități subnaționale în mod egal, ca în Statele Unite, sau pot fi aleși după reguli și mandate diferite față de camera inferioară.

Senatele examinează de obicei legislația care provine din camera inferioară, confirmă numirile executive și ratifică tratatele. Mandatele mai lungi și circumscripțiile electorale mai mari au scopul de a încuraja deliberarea și un orizont de timp mai lung. Regulile dezbaterii în unele senate permit o influență extinsă a minorităților.

Caracterul politic al unui senat depinde de sistemul său electoral, de puteri și de componența partizană. Conflictele dintre cele două camere pot produce întârzieri sau pot impune compromisuri. Propunerile de reformă vizează uneori caracteristicile nereprezentative ale egalității teritoriale sau ale membrilor numiți. În ciuda criticilor, camerele superioare rămân parte a arhitecturii constituționale a multor democrații.

Un Senat poate bloca sau rafina un proiect de lege care a fost deja aprobat de Camera Reprezentanților, care a avut cea mai mare popularitate.