O comunitate de oameni care împărtășesc un sentiment de identitate comună – adesea înrădăcinat în limbă, cultură, istorie sau descendență – formează o națiune. Națiunea este o entitate culturală și psihologică ce poate sau nu să coincidă cu granițele unui stat.

Identitatea națională poate mobiliza oamenii pentru autoguvernare, rezistență la dominația străină sau solidaritate internă. De asemenea, poate exclude minoritățile și justifica agresiunea împotriva celor din afară. Națiunile sunt comunități imaginare în sensul că majoritatea membrilor nu se vor întâlni niciodată, însă ele susțin un puternic sentiment de destin comun prin simboluri, educație și mass-media.

Relația dintre națiune și stat este o temă centrală a politicii moderne. Statele naționale pretind că întruchipează o singură națiune; statele multinaționale gestionează mai multe; mișcările naționaliste își caută propriile state. Globalizarea și migrația remodelează continuu ceea ce înseamnă apartenența națională în practică.

Steagurile, imnurile și narațiunile istorice comune mențin vie ideea de națiune de-a lungul generațiilor.