Untul este un produs lactat obținut din smântână batută. Este o grăsime solidă, de obicei aproximativ 80% grăsime din unt și 20% apă și solide din lapte. Este folosit în gătit și copt pentru aromă, textură și bogăție. Este folosit și ca unt tartinabil. Cuvântul provine din grecescul *boutyron*, care înseamnă brânză de vacă. Produsul este antic. Forma modernă este standardizată. Gustul este universal. Untul este fundamentul multor bucătării. Bucătăria franceză îl folosește din abundență. Bucătăria indiană folosește ghee, un unt clarificat. Cofetăria americană îl folosește în prăjituri, fursecuri și plăcinte.

Untul se găsește în mai multe tipuri. Untul dulce este fabricat din smântână proaspătă. Untul fermentat este fabricat din smântână fermentată, ceea ce îi conferă o aromă acrișoară. Untul în stil european are un conținut mai mare de grăsime din butir, de obicei 82 până la 86%. Untul clarificat, sau ghee, are apa și solidele din lapte eliminate, ceea ce crește punctul de afumare. Untul bătut are încorporat aer, ceea ce îl face mai ușor de întins. Fiecare are propria utilizare. Alegerea depinde de aplicație.

Untul se obține prin baterea smântânii. Agitarea face ca globulele de grăsime să se coaleze și să se separe de laptele bătut. Untul este apoi spălat, sărat și prelucrat. Procesul este simplu. Rezultatul este bogat. Untul este, de asemenea, o aromă. Se rumenește când este încălzit, dezvoltând o aromă de nucă. Emulsionează sosurile. Laminează aluatul. Finisează fripturile. Nu este un aliment sănătos. Este o plăcere. Se folosește cu moderație. Se folosește cu intenție. Este cel mai bun prieten al bucătarului. Este secretul brutarului. Este unt.