Memoria congruentă cu starea de spirit este tendința de a-ți aminti experiențe care corespund stării de spirit actuale. Când sunt fericiți, oamenii își amintesc mai ușor de amintirile plăcute; când sunt triste, cele neplăcute le vin mai ușor în minte.

Efectul funcționează atât la codificare, cât și la recuperare. Evenimentele codificate într-o anumită dispoziție sunt mai accesibile atunci când acea dispoziție reapare. În momentul recuperării, starea emoțională actuală servește drept indiciu care favorizează materiale cu o tonalitate similară. Fenomenul ajută la explicarea motivului pentru care persoanele deprimate se concentrează adesea pe evenimente negative din trecut și de ce o dispoziție bună poate face ca trecutul să pară mai luminos.

Memoria congruentă cu starea de spirit este distinctă de memoria dependentă de starea de spirit, care se referă la o mai bună reamintire atunci când starea de spirit la momentul recuperării corespunde cu starea de spirit la momentul codificării, indiferent de conținutul emoțional al materialului. Ambele efecte ilustrează strânsa legătură dintre emoție și memorie. Abordările terapeutice își propun uneori să întrerupă ciclurile negative congruente cu starea de spirit prin accesarea deliberată a amintirilor alternative sau prin schimbarea stării de spirit actuale.

Trecutul care îți vine în minte este parțial selectat de cum te simți cineva în prezent.