Divizarea unui atom și eliberarea energiei. Aceasta este fisiunea nucleară, procesul de divizare a unui nucleu atomic greu în nuclee mai ușoare. Când un neutron lovește un nucleu de uraniu-235, nucleul absoarbe neutronul, devine instabil și se divide în două nuclee mai mici, eliberând doi sau trei neutroni și o cantitate mare de energie. Acei neutroni pot lovi alte nuclee de uraniu, provocând o reacție în lanț. Într-un reactor nuclear, reacția în lanț este controlată. Într-o armă nucleară, aceasta este necontrolată.

Fisiunea eliberează energie deoarece masa totală a produșilor este puțin mai mică decât masa nucleului original. Masa lipsă este convertită în energie conform ecuației E = mc². Un singur eveniment de fisiune eliberează aproximativ 200 de milioane de electronvolți, ceea ce reprezintă o energie de milioane de ori mai mare decât o reacție chimică. Centralele nucleare folosesc fisiunea pentru a genera electricitate. Căldura rezultată din reacția în lanț transformă apa în abur, care acționează turbinele. Fisiunea produce deșeuri radioactive, care rămân periculoase timp de mii de ani. Aceste deșeuri reprezintă una dintre principalele provocări ale energiei nucleare. Cealaltă este siguranța. Accidentele de la Cernobîl și Fukushima au eliberat materiale radioactive și au zdruncinat încrederea publicului în tehnologie.

Fapte despre fisiune

• Definiție. Divizarea nucleelor ​​grele.
• Combustibil. Uraniu-235 și plutoniu-239.
• Reacție în lanț. Neutronii eliberați pot declanșa mai multă fisiune.
• Energie. E = mc², masa convertită în energie.
• Aplicații. Energie nucleară, arme nucleare.

Fisiunea nucleară nu este același lucru cu fuziunea nucleară. Fisiunea divizează nucleele grele. Fuziunea combină nucleele ușoare.