Ontologia este studiul ființei și al existenței. Se întreabă ce există, ce categorii de lucruri există și ce înseamnă ca ceva să existe. Cuvântul provine din grecescul ontos, care înseamnă ființă, și logos, care înseamnă studiu. Ontologia este o ramură a metafizicii și este una dintre cele mai vechi domenii ale filosofiei. Parmenide s-a întrebat ce este. Aristotel a studiat ființa în multiplele sale sensuri. Filosofii medievali au distins esența de existență. Ontologii moderni dezbat dacă există obiecte abstracte precum numerele și propozițiile, dacă lumile posibile sunt reale și dacă există particule fundamentale sau doar câmpuri.

Ontologia nu este doar un exercițiu filosofic. Este importantă pentru știință, unde teoriile presupun angajamente cu privire la ceea ce există. Este importantă pentru informatică, unde ontologiile sunt reprezentări formale ale cunoașterii. Este importantă pentru drept, unde instanțele trebuie să decidă ce este considerat o persoană, o proprietate sau o acțiune. Întrebările ontologice sunt adesea implicite. Când un fizician spune că un electron există, face o afirmație ontologică. Când un avocat spune că o corporație este o persoană, face o afirmație ontologică. Ontologia explică aceste afirmații și întreabă dacă sunt justificate.

Întrebări ontologice

• Ce există? Obiecte fizice, minți, numere, universale?
• Ce este o substanță? Care sunt proprietățile sale?
• Ce este o categorie? Cum clasificăm lucrurile?
• Ce este existența? Este o proprietate, un predicat sau altceva?

Ontologia nu este același lucru cu epistemologia. Epistemologia studiază cunoașterea. Ontologia studiază ceea ce este cunoscut.