Nihilismul susține că viața nu are un sens, un scop sau o valoare inerentă. Cuvântul provine din latinescul nihil, care înseamnă nimic. Este adesea asociat cu Nietzsche, deși acesta nu a fost nihilist. El a diagnosticat nihilismul ca o condiție culturală, consecința morții lui Dumnezeu și a prăbușirii valorilor tradiționale. Răspunsul său nu a fost să îmbrățișeze lipsa de sens, ci să o depășească, prin crearea de noi valori și afirmarea vieții. Nihilismul ca poziție este negarea existenței unor adevăruri morale obiective sau a unor scopuri cosmice.

Nihilismul ia mai multe forme. Nihilismul moral neagă existența unor fapte morale. Nihilismul existențial neagă că viața are sens. Nihilismul epistemologic neagă că este posibilă cunoașterea. Nihilismul metafizic neagă că există ceva sau că nu există nimic. Nihilismul este adesea asociat cu disperarea, dar nu toți nihiliștii sunt disperați. Unii susțin că absența sensului este eliberatoare. Dacă nimic nu contează obiectiv, suntem liberi să ne creăm propriile sensuri. Alții susțin că nihilismul este un punct mort și că avem nevoie de noi surse de valoare. Dezbaterea dintre nihilism și criticii săi este una dintre conversațiile definitorii ale modernității.

Forme de nihilism

• Morală. Nu există fapte morale.
• Existențial. Viața nu are sens.
• Epistemologic. Cunoașterea este imposibilă.
• Metafizic. Nimic nu există, sau doar nimic nu există.

Nihilismul nu este același lucru cu scepticismul. Scepticismul pune la îndoială cunoașterea. Nihilismul neagă valoarea și sensul.