Democrație înseamnă guvernare de către popor. În Atena, locul de unde provine cuvântul, cetățenii se adunau într-o adunare și votau direct asupra legilor. Femeile, sclavii și străinii erau excluși. Democrația modernă este în mare parte reprezentativă: cetățenii aleg oficiali care iau decizii în numele lor. Trecerea de la democrația directă la cea reprezentativă a fost practică. Populațiile mari nu se pot aduna într-un singur loc, iar legislația complexă necesită expertiză și timp.

Democrațiile iau multe forme. Într-un sistem prezidențial, executivul este ales separat de legislativ. Într-un sistem parlamentar, executivul este ales din legislativ. Unele democrații utilizează reprezentarea proporțională, unde locurile sunt alocate în funcție de cota voturilor. Altele utilizează circumscripții de tipul „câștigătorul ia totul”. Fiecare sistem are compromisuri între receptivitate, stabilitate și echitate. Democrația depinde și de instituții dincolo de alegeri: presa liberă, instanțe independente, statul de drept, protecția minorităților. Fără acestea, conducerea majorității poate deveni tiranie majoritară.

Caracteristici principale

• Alegeri libere și corecte.
• Statul de drept.
• Protecția drepturilor.
• Responsabilitate.

Democrația nu este doar o metodă de alegere a liderilor. Este un set de angajamente privind modul în care puterea ar trebui deținută și limitată.