Învelișul exterior al Pământului se comportă rigid pe scările de timp geologice. Litosfera cuprinde scoarța și mantaua superioară și este fragmentată în plăci tectonice. Grosimea sa variază de la câțiva kilometri la dorsalele medio-oceanice până la peste 200 km sub vechile continente.

Sub litosferă se află astenosfera mai slabă și ductilă. Contrastul proprietăților mecanice permite plăcilor să se miște. Litosfera este creată la limitele divergente și consumată în zonele de subducție. Litosfera continentală este în general mai veche și mai flotabilă decât litosfera oceanică.

Cutremurele, vulcanii și formarea munților sunt în mare parte limitate la litosferă. Rigiditatea acesteia transmite tensiunile care produc falieri și cutări. Cartografierea variațiilor grosimii și compoziției litosferei rămâne un domeniu activ al cercetării geofizice.

• Stratul exterior rigid al crustei plus mantaua superioară
• Ruptură în plăci tectonice
• Acoperă astenosfera ductilă
• Creat și distrus la limitele plăcilor