Disfemismul este înlocuirea unei expresii dure, jignitoare sau directe cu una mai neutră sau pozitivă. Este opusul eufemismului.

Acolo unde un eufemism se înmoaie („a decedat” în loc de „a murit”), un disfemism se intensifică sau se degradează („a croaked”, „a kicked the bucket”). Disfemismele apar în insulte, invective politice, umor negru și în orice context în care vorbitorul dorește să exprime dispreț, furie sau realism sumbru. De asemenea, pot servi solidarității de grup prin semnalarea respingerii comune a normelor de politețe.

La fel ca eufemismele, disfemismele sunt variabile din punct de vedere cultural și istoric. Ceea ce este considerat aspru ofensator se schimbă în timp și între comunități. Scriitorii și vorbitorii aleg disfemismul atunci când vor să șocheze, să elimine limbajul reconfortant sau să se alinieze cu o anumită poziție emoțională. Suprautilizarea poate amortiza efectul sau pur și simplu poate înstrăina publicul.

Când un vorbitor folosește în mod deliberat cuvântul mai dur, alegerea este un disfemism.