Numerar într-un portofel, monede într-un borcan, solduri într-un cont curent, depozite de economii, fonduri ale pieței monetare. Toate acestea fac parte din masa monetară, suma totală de bani care circulă într-o economie la un moment dat. Economiștii o împart în categorii. M1 include cele mai lichide forme: moneda fizică și depozitele curente. M2 adaugă conturile de economii și depozitele la termen mic. M3, care nu mai este urmărit de Rezerva Federală, includea fonduri instituționale mari.

De ce contează masa monetară? Deoarece afectează prețurile, ratele dobânzilor și activitatea economică. Dacă masa monetară crește mai repede decât producția economiei, inflația tinde să urmeze. Dacă aceasta se micșorează, deflația și recesiunea pot lua amploare. Relația nu este mecanică, dar este reală. Milton Friedman a susținut faimosul argument că inflația este întotdeauna și peste tot un fenomen monetar.

Băncile centrale influențează masa monetară prin intermediul instrumentelor lor de politică monetară. Când cumpără obligațiuni, injectează bani în sistemul bancar. Când le vând, îi golesc. Băncile comerciale creează, de asemenea, bani atunci când acordă împrumuturi, deoarece un împrumut devine un depozit în altă parte. Acest efect multiplicator înseamnă că banca centrală nu controlează perfect masa monetară, ci doar o influențează.

Agregate monetare

• M0: monedă fizică și rezerve ale băncii centrale
• M1: numerar plus depozite curente
• M2: M1 plus economii și depozite la termen mic
• M3: M2 plus fonduri instituționale mari