Drojdia este o ciupercă unicelulară. Se găsește peste tot: pe fructe, în sol, în aer. Există peste 1.500 de specii cunoscute, dar una, Saccharomyces cerevisiae, este cea mai faimoasă. Este drojdia de panificație și drojdia de bere. Fermentează zaharurile în alcool și dioxid de carbon, ceea ce face pâinea să crească și berea să facă bule. Oamenii o folosesc de mii de ani, cu mult înainte de a ști ce este.

În biotehnologie, drojdia este o sursă importantă de muncă. Este ușor de cultivat, ușor de gestionat genetic și capabilă să efectueze multe modificări post-translaționale pe care bacteriile nu le pot efectua. Este utilizată pentru a produce insulină, vaccinuri și enzime. Este utilizată pentru a fabrica biocombustibili și substanțe chimice industriale. Este utilizată ca organism model în genetică și biologie celulară. Multe descoperiri fundamentale despre ciclul celular, reglarea genelor și traficul de proteine ​​au fost făcute la drojdie.

Drojdia este, de asemenea, un instrument pentru biologia sintetică. Genomul său a fost sintetizat de la zero într-un proiect global. Căile sale metabolice au fost proiectate pentru a produce opioide, canabinoide și arome. Poate fi programată să detecteze și să răspundă la semnale de mediu. Este un șasiu versatil pentru ingineria biologică.

Drojdia nu este doar un microb. Este un partener în civilizația umană. Ea produce mâncarea, băutura și medicamentele noastre. De asemenea, este o fereastră către biologia de bază a celulelor eucariote.