Un inventator poate obține un monopol temporar asupra unei invenții. Un brevet este dreptul legal care acordă acest monopol. În schimbul dezvăluirii publice a modului în care funcționează invenția, titularul brevetului poate exclude alte persoane de la fabricarea, utilizarea sau vânzarea invenției pentru o perioadă limitată, de obicei douăzeci de ani de la data depunerii.

Pentru a fi brevetabilă, o invenție trebuie să fie nouă, neevidentă și utilă. Procesul de solicitare implică examinarea de către un oficiu de brevete și poate dura ani de zile. Odată acordat, brevetul este un drept de proprietate care poate fi licențiat, vândut sau utilizat pentru a bloca concurența. Aplicarea prevede că proprietarul trebuie să detecteze și să urmărească încălcarea drepturilor de autor.

Brevetele sunt menite să încurajeze inovația, permițând inventatorilor să își recupereze investițiile. Criticii susțin că, în anumite domenii, acestea pot împiedica inovațiile ulterioare sau pot fi utilizate strategic pentru a bloca rivalii, mai degrabă decât pentru a comercializa tehnologia. Sistemul rămâne o caracteristică centrală a dreptului proprietății intelectuale și a strategiei tehnologice pentru multe firme.