Cu mult înainte de randările pe calculator, arhitecții construiau modele fizice. Încă o fac. Un model fizic este o reprezentare tridimensională la scară a unei clădiri, realizată manual din materiale precum carton, tei, spumă și acril. Acesta permite designerilor și clienților să vadă clădirea în spațiu, din orice unghi, în lumină reală.

Modelele servesc unor scopuri diferite în diferite etape. Un model de schiță este brut și rapid, folosit pentru a explora masa și forma. Un model de prezentare este rafinat și precis, folosit pentru a comunica un design clienților sau publicului. Un model de construcție poate afișa detalii structurale sau secvențe de asamblare.

Construirea unui model este un mod de gândire. Mâinile descoperă lucruri pe care ecranul le omite. Un model arată cum o umbră cade pe o fațadă, cum linia acoperișului întâlnește un perete, cum se află o clădire pe amplasamentul său. De asemenea, expune probleme. Un model care arată ciudat îți spune ceva.

Instrumentele digitale nu au înlocuit modelele fizice. Mulți arhitecți le folosesc pe ambele, trecând de la una la alta. Modelul nu este doar o reprezentare. Este un instrument de proiectare.