Nu toți antropologii rămân pe teren scriind monografii. Antropologia aplicată pune metodele disciplinei în practică pentru a rezolva probleme practice: conceperea de campanii de sănătate publică, evaluarea proiectelor de dezvoltare, consilierea companiilor cu privire la comportamentul utilizatorilor sau ajutorul acordat muzeelor ​​pentru consultarea comunităților sursă. Scopul nu este doar de a înțelege o situație, ci de a acționa în consecință.

Domeniul a cunoscut o dezvoltare complexă în secolul al XX-lea, în special în timpul războiului și al administrației coloniale, ceea ce a lăsat o moștenire complexă. Astăzi, practicienii sunt mai predispuși să lucreze pentru ONG-uri, agenții guvernamentale, spitale sau firme de tehnologie. Aceștia realizează etnografii rapide, organizează grupuri de focus, cartografiază rețelele sociale și traduc contextul cultural pentru factorii de decizie care altfel l-ar putea rata. Tensiunile etice sunt frecvente. Persoanele studiate pot să nu fie cele care comandă cercetarea, iar antropologii trebuie să evalueze ale cui interese servesc.

Unde apare

• Sănătate publică: înțelegerea motivelor pentru care o campanie de vaccinare stagnează.
• Dezvoltare: adaptarea programelor de ajutor la structurile sociale locale.
• Afaceri: studierea modului în care clienții utilizează efectiv un produs.
• Patrimoniu: returnarea artefactelor și cunoștințelor către comunitățile descendente.

O muncă aplicată bună se bazează încă pe obiceiuri antropologice fundamentale: ascultarea atentă, statul suficient de mult timp pentru a vedea dincolo de primele impresii și tratarea cunoștințelor locale ca expertiză, mai degrabă decât ca obstacol.