O unitate de cazare mai mică oferă camere și, de obicei, mese, adesea cu un caracter tradițional sau de tip „landing” (de la marginea drumului). Acea unitate este un han. Cuvântul poartă asociații mai vechi de ospitalitate de-a lungul rutelor de călătorie.

Hanurile se situează de obicei între moteluri și hoteluri tip boutique, atât ca mărime, cât și ca servicii. Multe pun accent pe mâncarea locală, clădirile istorice sau o atmosferă comunitară primitoare. În unele regiuni, termenul este folosit cu sens larg pentru orice hotel mic. Așteptările includ de obicei un grad de servicii personalizate și caracter, mai degrabă decât o uniformitate standardizată a lanțului.

Proprietatea independentă rămâne o practică obișnuită. Oaspeții care caută farmec și un sentiment de apartenență preferă adesea hanurile în locul proprietăților anonime mai mari. Un han bun pare o destinație deliberată, mai degrabă decât o simplă oprire peste noapte.

Cina la un han poate fi la fel de memorabilă ca și camera în sine.