Drepturile individuale, guvernarea limitată și statul de drept formează nucleul liberalismului politic. Liberalii susțin că persoanele ar trebui să fie libere să-și urmărească propriile scopuri atâta timp cât nu dăunează altora și că autoritatea politică există pentru a asigura această libertate.

Liberalismul clasic a pus accent pe drepturile de proprietate, piețele libere și constrângerile constituționale. Liberalismul modern acceptă adesea un rol mai important pentru stat în furnizarea de educație, asistență medicală și asigurări sociale pentru a face libertățile formale efective. Ambele curente împărtășesc un angajament față de libertățile civile, toleranță și guvernare prin consimțământ.

Liberalismul a fost cadrul dominant al multor democrații occidentale, însă se confruntă cu provocări din partea mișcărilor populiste, naționaliste și iliberale. Dezbaterile din cadrul liberalismului se referă la domeniul de aplicare adecvat al piețelor, la importanța egalității și la limitele toleranței culturale. Tradiția continuă să furnizeze vocabularul drepturilor și constituționalismului utilizat în mare parte a lumii.

O ordine liberală protejează spațiul în care indivizii și asociațiile pot intra în dezacord fără violență.