Lapovița este formată din granule de gheață translucide care sar când ating pământul. Se formează atunci când fulgii de zăpadă cad printr-un strat de aer peste punctul de îngheț și se topesc în picături de ploaie, apoi se recongelează în gheață pe măsură ce trec printr-un strat mai profund de aer sub punctul de îngheț, aproape de suprafață.

Granulele de gheață sunt de obicei mai mici decât grindina și nu au structura stratificată a grindinei. Lapovița produce adesea un sunet distinct de ciocănire pe ferestre și acoperișuri. Se poate acumula și crea suprafețe alunecoase, deși este, în general, mai puțin periculoasă decât ploaia înghețată.

Prognoza exactă a tipului de precipitații în timpul iernii necesită o cunoaștere precisă a profilului de temperatură de la suprafață. Mici modificări ale adâncimii stratului cald pot schimba precipitațiile de la ninsoare la lapoviță și apoi la ploaie înghețată. Observatorii notează cu atenție lapovița, deoarece aceasta oferă indicii despre structura verticală a temperaturii.

În unele regiuni, termenul este folosit diferit, așa că definițiile oficiale ajută la evitarea confuziilor.