Moralitatea se referă la principiile comportamentului corect și greșit. Este ceea ce facem apel atunci când spunem că o acțiune este bună sau rea, demnă de laudă sau de blamare. Moralitatea nu este același lucru cu eticheta, care se referă la maniere, sau la legea, care este impusă de stat. Nu este același lucru cu religia, deși religiile includ adesea învățături morale. Moralitatea se referă la modul în care ne tratăm unii pe alții și la ceea ce ne datorăm unul altuia. Este un fenomen social, dar are și o dimensiune personală. Conștiința, vinovăția și integritatea sunt concepte morale.

Filosofii au dezbătut fundamentele moralității. Sunt adevărurile morale obiective, precum adevărurile matematice, sau sunt construcții umane? Sunt universale sau variază în funcție de cultură? Depind de Dumnezeu, de rațiune sau de sentiment? Realismul moral susține că există fapte morale obiective. Antirealismul moral îl neagă. În cadrul antirealismului, subiectivismul susține că afirmațiile morale exprimă atitudini personale. Relativismul susține că acestea sunt adevărate în raport cu o cultură sau un individ. Emotivismul susține că acestea exprimă emoții. Dezbaterea nu este doar academică. Ea modelează modul în care gândim despre drepturile omului, dreptate și pedeapsă.

Concepte morale

• Bine și rău.
• Bine și rău.
• Virtute și viciu.
• Responsabilitate.

Moralitatea nu este întotdeauna clară. Dilemele apar atunci când valorile intră în conflict. De aceea contează raționamentul moral.