Libertatea este puterea de a acționa fără constrângeri externe. Este unul dintre cele mai contestate concepte din filosofie. Isaiah Berlin a distins libertatea negativă, care este libertatea față de interferențe, și libertatea pozitivă, care este libertatea de a-ți realiza potențialul. Libertatea negativă se referă la absența obstacolelor. Libertatea pozitivă se referă la stăpânirea de sine și la autorealizare. Ambele contează și pot intra în conflict. Un stat care înlătură obstacolele își poate impune, de asemenea, propria viziune despre ceea ce ar trebui să devii.

Filosofii au dezbătut dacă libertatea este compatibilă cu determinismul, dacă necesită condiții materiale și dacă este individuală sau colectivă. Locke a susținut că libertatea este un drept natural, limitat de drepturile celorlalți. Rousseau a susținut că adevărata libertate este ascultarea de o lege pe care ne-o dăm nouă înșine. Hegel a văzut libertatea ca scop al istoriei, realizat în viața etică. Marx a susținut că libertatea necesită emancipare economică, nu doar drepturi politice. Existențialiștii au pus accentul pe libertatea personală și responsabilitatea. Feministele și teoreticienii critici au arătat cum libertatea este modelată de gen, rasă și clasă. Libertatea nu este un singur lucru. Este o familie de idei, fiecare cu propria istorie și politică.

Tipuri de libertate

• Negativ.
• Pozitiv.
• Politic.
• Economic.

Libertatea este adesea numită un drept. Dar este și o condiție, iar condițiile pot fi inegale.