Un strat jos, gri și fără caracteristici distinctive, care acoperă cerul ca o pătură, este stratusul. Acești nori se află aproape de suprafață, adesea la doar câteva sute de metri deasupra solului și se pot extinde pe sute de kilometri pe orizontală.

Stratusul se formează în aerul stabil atunci când aerul umed este răcit până la saturație, frecvent prin ridicare ușoară sau prin contactul cu o suprafață rece. Din stratus cade adesea burniță ușoară sau ceață. Când norul intersectează solul, se transformă în ceață.

Aspectul gri uniform produce zile monotone și înnorate. Vizibilitatea sub nori este de obicei bună, cu excepția cazului în care apare burniță. Stratusul poate persista perioade lungi de timp până când o schimbare a masei de aer sau o creștere a vântului descompune stratul.

Piloții consideră stratusul jos ca un plafon care poate restricționa operațiunile de zbor la vedere.