Restaurarea este procesul de readucere a unei clădiri istorice la o stare anterioară cunoscută. Este diferită de conservare, care menține clădirea așa cum este. Restaurarea elimină adăugirile ulterioare, repară elementele deteriorate și reconstruiește elementele lipsă pe baza dovezilor istorice. Scopul este acuratețea, nu interpretarea.

Restaurarea necesită cercetare. Arhitecții, istoricii și conservatorii studiază fotografii, desene, documente și dovezi fizice. Analiza vopselei dezvăluie culori originale. Analiza mortarului dezvăluie amestecuri originale. Uneori, o singură fotografie sau literă oferă singurul indiciu despre un detaliu pierdut.

Lucrarea este minuțioasă. Potrivirea cărămizilor sau pietrei istorice poate necesita găsirea de materiale recuperate sau realizarea unor piese noi la comandă. Reconstrucția unei cornișe sau a unei ferestre poate necesita abilități meșteșugărești tradiționale, care sunt puține. Bugetul este adesea incert, deoarece amploarea lucrării nu este cunoscută până când nu sunt deschiși pereții.

Restaurarea nu este întotdeauna abordarea corectă. Uneori, conservarea evoluției clădirii este mai onestă decât restaurarea ei la un singur moment. Alegerea depinde de clădire, de istoria sa și de valorile comunității.