Emoția este un răspuns coordonat al întregului organism care include excitarea fiziologică, comportamentele expresive și experiența conștientă. Pregătește corpul pentru acțiune, comunică starea celorlalți și influențează interpretarea evenimentelor.

Emoțiile de bază precum frica, furia, bucuria, tristețea și dezgustul apar devreme în dezvoltare și prezintă expresii faciale recognoscibile în diferite culturi. Emoțiile mai complexe - mândria, rușinea, vinovăția, invidia - depind mai mult de contextul social și de autoreflecție. Teoriile diferă în ceea ce privește succesiunea componentelor. Perspectiva James-Lange susține că schimbările corporale apar mai întâi și sunt apoi interpretate ca sentimente; perspectiva Cannon-Bard susține că excitația și sentimentele apar împreună; teoriile cognitive pun accentul pe evaluarea situației ca pas critic.

Emoția nu este dușmanul rațiunii. Ea prioritizează obiectivele, etichetează amintirile cu semnificație și ghidează decizii rapide atunci când analiza completă este imposibilă. Disreglarea emoțiilor este esențială pentru multe tulburări psihologice, iar terapiile vizează adesea creșterea gradului de conștientizare și flexibilitate a răspunsurilor emoționale.

O emoție este verdictul comun al corpului și al minții asupra semnificației momentului.