A spune ceva de mai multe ori îl poate fixa în minte sau îi poate da o nouă greutate. Repetiția este reutilizarea deliberată a cuvintelor, expresiilor, sunetelor sau structurilor. În poezie, creează ritm și accent; în oratorie, consolidează intensitatea; în proză, poate sublinia o temă sau poate produce un efect hipnotic. Mecanismul este simplu ca concept, dar la nesfârșit de variabil în aplicare.

Nu toate repetițiile sunt stilistice. Unele sunt accidentale sau stângace. Repetiția eficientă este intenționată: elementul repetat câștigă forță sau își schimbă ușor sensul cu fiecare recurență. Anafora, refrenul și aliterația sunt forme specializate de repetiție. Chiar și revenirea unui motiv într-o lucrare lungă este un fel de repetiție structurală.

Cititorii și ascultătorii reacționează la tipare. Repetiția exploatează acest răspuns. Atunci când este utilizată excesiv, devine plictisitoare; atunci când este calibrată, devine unul dintre cele mai fiabile instrumente pentru a face limbajul memorabil și rezonant emoțional. A învăța să observi repetiția face parte din învățarea lecturii cu atenție la arta textuală.