Inteligența emoțională este capacitatea de a percepe, înțelege, gestiona și utiliza emoțiile în mod eficient. Aceasta include atât procesarea propriilor sentimente, cât și citirea corectă a emoțiilor celorlalți.

Conceptul a câștigat o atenție largă prin munca unor psihologi precum Peter Salovey, John Mayer și Daniel Goleman. Componentele de bază includ de obicei percepția emoțională, capacitatea de a utiliza emoțiile pentru a facilita gândirea, înțelegerea limbajului emoțional și a progresiilor acestora, precum și reglarea emoțiilor în sine și în relații. Persoanele cu un nivel ridicat de inteligență emoțională tind să navigheze mai ușor în situațiile sociale, să se recupereze mai ușor după eșecuri și să mențină relații mai satisfăcătoare.

Măsurarea rămâne o dezbatere. Chestionarele autoevaluate surprind convingerile despre propriile abilități; testele bazate pe performanță le cer respondenților să identifice emoțiile din fețe sau scenarii. Ambele abordări au demonstrat legături cu rezultatele din lumea reală, deși intensitatea acestor legături variază. Programele de instruire vizează îmbunătățirea abilităților specifice, cum ar fi recunoașterea microexpresiilor sau practicarea reevaluării cognitive.

Inteligența emoțională nu înlocuiește capacitatea cognitivă. O completează prin gestionarea informațiilor afective pe care intelectul pur le gestionează adesea greșit.