Unii actori politici evită în mod deliberat polii spectrului. Centrismul este poziția care caută soluții pragmatice, compromisuri și politici care se inspiră atât din stânga, cât și din dreapta, în loc să adere la o singură tabără ideologică.

Partidele și politicienii centriști pun adesea accentul pe dovezi, reforme incrementale și pe electoratul median. Aceștia pot susține piețele reglementate, programele sociale specifice și politica externă multilaterală. Criticii de ambele părți îi acuză pe centriști că nu au principii sau că doar divizează diferențele. Apărătorii răspund că guvernarea societăților pluraliste necesită construirea de coaliții și moderație.

Sistemele electorale care recompensează atractivitatea largă pot favoriza strategiile centriste. Mediile polarizate, prin contrast, comprimă centrul și recompensează semnale ideologice mai clare. Prin urmare, centrismul este atât o orientare substanțială, cât și un răspuns tactic la structura competiției.

În legislativele strâns divizate, voturile centriste decid frecvent rezultatele.