Hipocampul este o structură curbată din lobul temporal medial, esențială pentru formarea de noi amintiri explicite. Fără el, trecutul de după câteva minute dispare în mare măsură.

Celebrul pacient HM, căruia i s-a îndepărtat chirurgical hipocampul pentru a-i controla epilepsia, a păstrat amintiri vechi și capacitatea de a învăța noi abilități motorii, însă nu a putut forma noi amintiri durabile despre fapte sau evenimente. Această disociere a stabilit că hipocampul este esențial pentru memoria declarativă, lăsând în același timp intacte alte sisteme de memorie. Structura este implicată și în navigarea spațială; celulele din interiorul său se activează atunci când un animal se află în anumite locații, contribuind la harta cognitivă.

Hipocampul este vulnerabil la stres, hipoxie și stadiile incipiente ale bolii Alzheimer. Neuronii săi rămân capabili de neurogeneză adultă limitată, o descoperire care a generat un interes intens în cercetare. Consolidarea memoriei pare să implice un transfer treptat al dependenței de la hipocamp la rețelele neocorticale, astfel încât amintirile mai vechi să poată supraviețui deteriorării hipocampului.

Noi episoade și fapte trec prin hipocampus în drumul lor spre stocarea permanentă. Când această poartă este deteriorată, înregistrarea continuă a vieții este întreruptă.