Gramatica este sistemul de reguli care permite oamenilor să combine cuvinte în propoziții cu sens și să înțeleagă propozițiile pe care le aud sau le citesc. Aceasta include reguli de ordine a cuvintelor, acord, timp verbal și structură ierarhică.

Fiecare limbă umană are o gramatică, chiar dacă aceasta nu a fost niciodată scrisă. Copiii dobândesc gramatica limbii lor materne cu o viteză remarcabilă și fără instruire formală, extrăgând modele din vorbirea pe care o aud. Noam Chomsky a susținut că această realizare implică o facultate lingvistică înnăscută care constrânge forma posibilelor gramatici. Alți cercetători subliniază rolul învățării statistice și al interacțiunii sociale. Dezbaterea continuă, însă complexitatea cunoștințelor pe care le dobândesc copiii rămâne izbitoare.

Gramatica este distinctă de regulile prescriptive predate în școală. Gramatica descriptivă surprinde modelele pe care vorbitorii le urmează de fapt; gramatica prescriptivă enunță modelele pe care autoritățile le preferă. O propoziție poate fi bine formată din punct de vedere gramatical în sens descriptiv, încalcând în același timp o regulă prescriptivă.

Gramatica este arhitectura invizibilă care transformă un șir de cuvinte într-un mesaj structurat și interpretabil.