O nuvelă este o operă de ficțiune care se situează ca lungime între povestire și roman. De obicei, are între douăzeci și cincizeci de mii de cuvinte, deși limitele variază.

Forma permite o dezvoltare mai amplă decât o povestire scurtă, păstrând în același timp un punct central mai precis decât majoritatea romanelor. Un singur conflict, o perioadă limitată de timp sau o distribuție mică de personaje conferă adesea nuvelei unitatea sa. Exemple celebre includ Metamorfoza, Inima întunericului și Șoareci și oameni. Editorii ezită uneori în privința categoriei comerciale, însă scriitorii apreciază forma pentru intensitatea și completitudinea sa.

O nuvelă reușită nu pare nici trunchiată, nici amplificată. Are compresia unei povestiri scurte și suficient spațiu pentru rezonanța unei opere mai lungi. Cititorii pot termina adesea o nuvelă într-una sau două ședințe, ceea ce contribuie la impactul său distinctiv. Forma rămâne un spațiu intermediar vital în ficțiune.

O narațiune mai lungă decât o povestire și mai scurtă decât un roman, completă în sine, este o nuvelă.