După un meci lung, scorurile rămân egale, așa că se folosește o procedură specială pentru a produce un câștigător. Această procedură este un tie-break. Scurtează procesul de rezoluție, testând în același timp abilitățile sub presiune.

Tenisul folosește un tie-break la șapte puncte în majoritatea seturilor; alte sporturi folosesc lovituri de departajare, perioade suplimentare de deces subit sau statistici comparative din jocurile anterioare. Formatul este definit în avans, astfel încât ambele părți să se pregătească pentru această posibilitate. Presiunea psihologică este de obicei mai mare decât în ​​jocurile obișnuite, deoarece fiecare acțiune are consecințe amplificate.

Jocurile de departajare recompensează calmul și, în unele formate, un grad de abilitate specializată. Criticii susțin uneori că reduc puritatea competiției precedente; susținătorii notează că acestea obțin un rezultat necesar în limite de timp practice. Sportivii se antrenează special pentru scenariile de departajare utilizate în sportul lor.

Când meciul principal nu poate separa părțile, tie-break-ul devine întreaga poveste.