Raționamentul circular este o eroare în care concluzia este presupusă în premisă. Argumentul merge în cerc. Se susține singur. Nu oferă dovezi independente. Concluzia este folosită pentru a demonstra premisa, iar premisa este folosită pentru a demonstra concluzia. Nimic nu este demonstrat.

Exemplul clasic: Sunt de încredere pentru că spun întotdeauna adevărul. Premisa „Spun întotdeauna adevărul” presupune concluzia „Sunt de încredere”. Argumentul este circular. Un alt exemplu: Această afirmație este adevărată pentru că nu este falsă. Premisa presupune concluzia. Argumentul este gol.

Exemple de raționament circular

• Evenimentele paranormale sunt reale pentru că mulți oameni le-au trăit.
• Biblia este adevărată pentru că este cuvântul lui Dumnezeu.
• Este un lider bun pentru că conduce bine.
• Această politică este corectă pentru că este corectă.
• Știu că este adevărat pentru că eu cred.

Raționamentul circular este o buclă închisă. Nu poate fi respins deoarece nu se bazează pe dovezi externe. Este independent. Argumentul pare convingător pentru persoana care îl formulează. Ei cred în premisă. Ei cred în concluzie. Nu văd cercul. Remediul este să ne întrebăm: ce dovezi susțin premisa independent de concluzie? Dacă premisa este doar concluzia reformulată, argumentul este circular. Raționamentul circular este comun în politică, religie și relații personale. Este o modalitate de a evita dovezile. Protejează convingerile de contestare. Este un sistem închis. Nu poate fi falsificat. Aceasta este slăbiciunea sa. Un argument care nu poate fi falsificat nu poate fi dovedit. Pur și simplu este. Raționamentul circular este un cerc. Nu duce nicăieri.