Ironia verbală este o figură de stil în care ceea ce se spune este opusul a ceea ce se vrea să spună. Este cea mai simplă formă de ironie. „Vreme frumoasă”, spui, în timp ce ploua cu găleata. „Bună treabă”, spui, în timp ce cineva scapă o tavă cu pahare.

Ironia verbală este adesea confundată cu sarcasmul, dar nu sunt același lucru. Sarcasmul este o ironie verbală cu o tentă batjocoritoare. Ironia verbală poate fi blândă sau chiar afectuoasă. Poate fi folosită și pentru a atenua un adevăr dur. Un medic ar putea spune: „Nu te va durea deloc”, știind că va ustura. Tonul vocii contează. În scris, ironia verbală depinde de context. Fără un ton al vocii sau o înțelegere comună, poate fi ratată. De aceea, uneori are efectul invers în e-mailuri și mesaje text. Atunci când funcționează, creează o legătură între vorbitor și ascultător. Ambii cunosc adevăratul sens din spatele cuvintelor.

Exemple

• „Vreme frumoasă” — în timpul unei furtuni
• „Treabă excelentă” — după un eșec
• „Nu te va durea deloc” — înainte de o procedură dureroasă
• „Îmi place să aștept la coadă” — când coada e lungă