O cezură este o pauză într-un vers, de obicei aproape de mijloc. Poate fi marcată prin punctuație sau pur și simplu resimțită ca o întrerupere naturală în frazare.

În poezia engleză veche, cezura este structurală: fiecare vers se împarte în două semilinii separate printr-o pauză clară. Poeții mai târziu o folosesc mai liber pentru varietate ritmică, accent sau efect dramatic. O cezură poate încetini ritmul, izola un cuvânt cheie sau crea un moment de suspans înainte ca versul să continue. Ea interacționează cu metrul și ambagele pentru a modela modul în care poezia este auzită și simțită.

Pauza nu este întâmplătoare. Poeții iscusiți plasează cezuri pentru a controla atenția cititorului și pentru a varia ritmul altfel regulat al metricii. În timpul interpretării, cezura devine audibilă ca o respirație sau o ezitare care aparține muzicii versului.

Când un vers de poezie își întrerupe cursul pentru o clipă la mijloc, acea ruptură este o cezură.