Conservarea este actul de menținere a unei clădiri istorice în starea sa actuală. Nu este vorba despre a o face să arate nouă. Este vorba despre încetinirea degradării, prevenirea deteriorării și păstrarea intactă a structurii istorice a clădirii cât mai mult timp posibil. Scopul este stabilitatea, nu transformarea.

Lucrările de conservare sunt adesea mai puțin vizibile decât restaurarea. Acestea includ întreținerea de rutină, refacerea rosturilor de mortar, repararea acoperișurilor, controlul umidității și gestionarea dăunătorilor. Cea mai bună conservare este preventivă. O mică reparație astăzi evită o intervenție majoră mâine.

Standardele Secretarului de Interne pentru Tratarea Proprietăților Istorice ghidează o mare parte din activitatea din Statele Unite. Standardele pun accent pe intervenția minimă, tratamentele reversibile și respectul pentru istoria clădirii. Nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic în fiecare caz, dar modelează modul în care proiectele de conservare sunt revizuite și finanțate.

Conservarea nu se rezumă doar la clădiri vechi. Este vorba despre memorie, meșteșug și caracterul unui loc. Demolarea unei clădiri pierde mai mult decât materiale. Pierde munca oamenilor care au construit-o și viața care s-a desfășurat înăuntru.