După un eveniment care i-a pus viața în pericol, o persoană continuă să retrăiască trauma prin amintiri intruzive, coșmaruri și flashback-uri, evitând în același timp amintirile și rămânând hiper-alertă. Tulburarea de stres posttraumatic, sau PTSD, este acea constelație de simptome persistente.

Nu toți cei expuși la traume dezvoltă PTSD; riscul depinde de natura evenimentului, vulnerabilitatea anterioară, reacțiile peritraumatice și sprijinul post-eveniment. Simptomele sunt grupate în intruziune, evitare, modificări negative ale cogniției și dispoziției și modificări ale stării de veghe și reactivității. Tulburarea poate apărea după lupte, agresiuni, dezastre sau accidente.

Terapiile cognitiv-comportamentale axate pe traume, inclusiv expunerea prelungită și terapia de procesare cognitivă, au dovezi solide. EMDR este, de asemenea, utilizat pe scară largă. Medicația poate aborda simptome specifice. Intervenția timpurie și sprijinul social îmbunătățesc prognosticul. PTSD arată cum un singur eveniment poate reorganiza memoria, atenția și sentimentul de siguranță pentru anii următori.

Recuperarea implică revendicarea prezentului de la intruziunea repetată a trecutului.