Vălul ignoranței este instrumentul lui John Rawls pentru a asigura echitatea în societate. Imaginează-ți că proiectezi o societate. Nu știi ce poziție vei ocupa. Nu știi dacă vei fi bogat sau sărac, sănătos sau bolnav, talentat sau obișnuit. Alegi regulile din spatele unui văl al ignoranței. Nu știi cine vei fi. Așadar, alegi reguli care sunt corecte pentru toată lumea. S-ar putea să fii cel mai rău. Vrei ca regulile să te protejeze.

Rawls a introdus vălul ignoranței în lucrarea „Teoria justiției” din 1971. Este un experiment mental. Asigură imparțialitatea. Dacă nu îți cunoști locul, nu vei manipula regulile în favoarea ta. Vei alege dreptatea ca echitate. Rawls a susținut că ar trebui alese două principii. În primul rând, libertăți fundamentale egale pentru toți. În al doilea rând, inegalitățile sociale și economice sunt justificate numai dacă îi avantajează pe cei mai puțin avantajați.

Principiile vălului ignoranței

• Libertăți fundamentale egale pentru toți.
• Egalitate justă a șanselor.
• Principiul diferenței: inegalitățile îi avantajează pe cei mai puțin avantajați.
• Imparțialitate: alege reguli fără să-ți cunoști locul.
• Echitate: rezultatul unei proceduri echitabile.

Vălul ignoranței este influent. Este folosit în filosofia politică, etică și economie. Este un test pentru corectitudine. Dacă o regulă pare dreaptă în spatele vălului, este justă. Dacă îi avantajează doar pe bogați, este nedreaptă. Vălul ignoranței nu îți spune ce este dreptatea. Îți spune cum să o găsești. Elimină prejudecățile. Te obligă să iei în considerare cel mai rău caz. Este o idee puternică. Este, de asemenea, controversată. Unii spun că este prea abstractă. Alții spun că ignoră comunitatea și tradiția. Dar rămâne un concept central în dezbaterile despre dreptate. Se întreabă: ce ai alege dacă nu ai ști cine vei fi? Răspunsul este corectitudinea.