Născut în comunitățile afro-americane din Sudul Profund, blues-ul a dat formă muzicală greutăților, dorinței și rezistenței. Nucleul său este o structură flexibilă de doisprezece măsuri, o gamă care combină inflexiuni majore și minore și versuri care vorbesc direct din experiența personală.

Blues-ul timpuriu era adesea interpretat de un singur cântăreț care se acompania la chitară sau pian. Mai târziu, s-a extins în combo-uri mici și formații complete. Bend-urile expresive, slide-urile și notele blue ale genului au influențat jazz-ul, rock-ul, soul-ul și nenumărate alte stiluri. Artiști precum Bessie Smith, Robert Johnson, Muddy Waters și BB King i-au modelat limbajul și l-au dus la un public mai larg.

Blues-ul rămâne o tradiție vie. Interpreții contemporani încă lucrează în cadrul formelor sale, adăugând în același timp noi idei armonice și ritmice. Onestitatea sa emoțională și flexibilitatea muzicală continuă să atragă atât interpreții, cât și ascultătorii.

Învățarea blues-ului este adesea primul pas pentru chitariști și improvizatori în lumea mai largă a muzicii americane.